Built upon core Mac technologies and powered by Enterprise. Enterprise (named after the Starship Enterprise from Star Trek) is an EFI program that is designed to assist in booting Linux distributions from USB sticks on UEFI-based PCs and Macs, something that is continously regarded as being near to impossible due to quirks in vendors’ EFI implementations and really quite poor support from Linux distributions.
Cool.
M-ar tenta să încerc acum nu o instalare, ci o clonă pe o partiție a HDD-ului. Nu știu dacă va marge, s-ar putea să meargă dacă o fac cu Boot Camp. Oricum, aplicația recomandată de Tudor este OK, cel puțin cu unele distro-uri. O să reîncerc cu Suse, care mi-a dat eroare. Oricum, cu Ubuntu a mers perfect și repede, versiunea x86, aia de 64 mi-a făcut boot, dar a dat eroare la un moment dat. Nu știu de ce, dar nu mai insist, flash-ul USB merge. e bun un Ubuntu la casa omului, nu? Măcar așa, pt variație. 
Într-o vreme, instalam și reinstalam săptămânal distribuții de Linux. Le-am încercat pe toate, de la Slackware, la Debian, Fedora, Red Hat (pe vremea când era gratuit), SuSE și alte trăznăi, cu cât mai exotice, cu atât mai bine. Nu mi-am găsit locul, nu mă mulțumea nici una, mă deranja viteza cu care schimbau lucrurile și mai ales interfața grafică. După ce am dat de OS X, nu am mai privit în urmă. Așa că nu am mai testat de multă vreme un Linux. Nu-mi place Ubuntu, nu-mi place nici una din interfețele grafice actuale (KDE, Gnome, poate m-aș putea obișnui cu Xfce sau MATE), dar dacă în viitor voi renunța la OS X, poate mă voi îndrepta spre FreeBSD sau OpenBSD. Măcar acolo inerția e mai mare, lucrurile sunt mai stabile, mai clare și nu se modifică de la lună la lună, totul este făcut mai inginerește și mai ordonat. Momentan am în plan să pun un BSD pe un Macbook mai vechi, să vedem cât e de utilizabil în munca de zi cu zi. Și după aia, vedem.
Păi cred că tocmai aici s-a poticnit Linux: e prea „free” și, în același timp, nu oferă stabilitate și fermitate. Există useri și useri. Dacă ar fi numai internet și e-mail, n-ar fi mare lucru. Lumea însă nu vrea numai atât. Unii vor DTP, alții aplicații grafice, alții vor aplicații pt muzică, alții audio, pt filme etc. etc. Eu vreau o metodă simplă să adaug keyboard layouts, am nevoie în munca mea și nu prea merge. Dar, poate, au mai evoluat și linux-urile astea, de aia voiam să pun unul și să văd ce poate, ce știe. Aș dori unul cu suport bun, Ubuntu ori Suse, care au deja istorie.
Prea multă democrație, prea multe comitete, prea multe voci, rar sau greoi ajung la un consens. Îmi place proiectul OpenBSD care e condus autoritar de un singur programator, unde lucrurile merg doar cum vrea el. Și merg bine, pentru că omul deși e controversat, e și capabil.
Eu zic că la capitolul interfață grafică au involuat serios față de acum câțiva ani, dar asta e o părere pur subiectivă (îmi place sau nu-mi place, nu e o caracteristică pe care să o pot cuantifica). Sigur, avem Steam și jocuri, dar în afară de asta, nu am remarcat un progres real al Linuxului pe desktop în ultimii 7-8 ani. Pentru server, e altă discuție, acolo e locul lui și se simte bine, ca întotdeauna.
Recomand și Linux Mint, nu l-am încercat, dar lumea zice că e un Ubuntu cu gust mai bun. Sau elementary OS. Astea două par făcute pentru utilizatori, nu pentru dezvoltatori. Ultimul, elementary, pare să fie printre puținele distribuții de Linux în care dezvoltatorii au fost puțin atenți și la aspect.
elementaryOS pare un Linux cu meclă de OS X, au mai fost d-astea.
Cred că aici avem de-a face cu 2 aspecte interconectate cumva, dar distincte. Una este filosofia care a stat la baza Linux, conceptul de Open source, de free software. De la asta a pornit Linus Thorvalds. A doua este tentativa, mai exact la plural, sînt tentativele (numeroase) de a crea un sistem de operare compact și coerent.
Din intercațiunea celor două componente s-au născut sistemele actuale, inclusiv Android, care însă a fost coordonat de un creier, nu a fost lăsat la întîmplare. Cred că Linux putea fi o oportunitate pt alții de a dezvolta sisteme noi de operare, cum a făcut Steve și echipa lui. Decizia de a crea un sistem nou, bazat pe Unix, datează din aceeași perioadă, jumătatea anilor ’90, finalizată în 2001 în prima etapă și care continuă și azi. Atunci, cred, europenii au ratat ocazia. Țin minte că, prin 2001–2003, Franța și Brazilia tentau să creeze sistemele lor de operare, unite apoi în Mandriva (din Mandrake și nu mai știu cum se chema ăla al brazilienilor). N-au rezistat, deoarece guvernele de atunci nu s-au implicat un pic, de ex. așa cum s-au implicat în proiectul Airbus ori în CNRS. A fost o perioadă critică și pt softiștii români, am mai scris despre asta, perioada când statul român dădea sume imense pt soft MS, pe când alții mergeau în sens invers, investeau în free software.
Acuma, după aproape 15 ani, vin niște flăcăi și spun că fac un soft sută-n sută românesc, dar bazat sută-n sută pe Gentoo.