Păi aplicația activă controlează Touch Bar-ul. Dacă îngheață aplicația, bănuiesc că îngheață și display-ul cel mic, la fel cum îngheață fereastra aplicației pe ecranul cel mare.
Desigur, pot da force quit cu mausul, dar n-are același farmec.
Sau “kill -9 PID” prin ssh remote, de pe o altă mașină din rețea, când nu mai reacționează nici Finder 
Dacă are procesor separat, ar trebui să nu înghețe.
În istoria Apple s-a mai întîmplat să oprească anumite produse. Prin anii ’90 produceau, de ex., imprimante, le-au oprit prin 1998, cred. În general, Apple nu produce ceva atunci cînd constată că alții le fac mai bine.
Pe internet criticile aduse noilor modele de MBP se concentrează asupra câtorva puncte esențiale:
-
Forma înaintea funcției. Apple sacrifică performanța de dragul subțirimii, lucru nepermis în cazul computerelor destinate profesioniștilor. Aveau deja Macbook-uri subțiri și superușoare. Ce rost avea să subțieze exagerat și MBP-urile? Cui folosește asta?
-
Limitarea memoriei la 16 GB. O consecință directă a subțirimii: Phil Schiller zice că mai mult de 16 GB ar consuma mai repede bateria. Păi dacă le-ați face cu câțiva milimetri mai groase, nimeni nu s-ar plânge de asta, ar încăpea mai multă baterie, 32 GB de RAM și o placă video mobilă de ultimă generație. Acuma poate 32 GB de RAM vi se pare exagerat de mult, însă vorbim despre profesioniști și aplicații mari consumatoare de resurse. Ei se plâng, nu eu.
-
Tastatura tip Macbook, cu taste abia perceptibile și cursă scurtă. Dacă ți-e milă de programatori, atunci nu le servești o astfel de tastatură. E bună pentru bloggerii de cafenea, nu pentru cei care scriu cod 16 ore/zi.
-
Touchbar-ul este inutil. Vorbim din nou despre profesioniști aici, cărora Touch Bar-ul nu le aduce mai nimic util. Pentru mulți tastele cu funcții sunt importante, la fel și tasta Escape. Touch Bar-ul nu poate fi un înlocuitor satisfăcător pentru o tastatură reală. Nu poți apăsa pe Touch Bar fără să te uiți înainte pe ce apeși, ceea ce e incomod și îți fură un moment ochii de pe ecran. Tasta Esc o apăs rapid, “în orb”, doar căutând-o cu degetul.
Necazul aici este că Apple încearcă să unească gama de laptopuri de uz general cu cele de uz profesional. Am senzația că intenția lor este să scape de clienții pro. Întrebarea e: ce faci cu programatorii care creează aplicații pentru macOS și iOS și au nevoie de un Mac foarte performant? Lor ce le vinzi? Dar celor care fac video sau fotografie? Un Mac Pro vechi de 4 ani, pe care în 2016 încă îl lauzi cât de bine merge Aperture pe el?
1 Like
Alți spun că nu e vina celor de la Intel, dând exemple de laptopuri cu aceleași procesoare care au 24 sau 32 GB de RAM.
Mai este o problemă menționată în primul link: spațiu de stocare mai mare. Dacă aș vrea să-mi iau un MBP nou, mi-aș lua un MBP „clasic”, cu unitate optică, pe care o scot pt a-mi pune HDD #2. Așa lucrez de ani de zile și mi se pare extrem de comod să ai un SSD pt sistem și 2 TB pt date. Pt mine, acest detaliu este esențial.
Este corectă și observația cu subțirimea: au deja produse mici, subțiri și ușoare, pe zona pro trebuie să oferi performanță, în primul rînd, după aia și restul. Cine are nevoie de memorie multă, de grafică la greu, știe că un asemenea produs nu poate fi f. subțire și f. ușor.
Cu bara aia nu știu, aștept să pipăi unul să văd dacă într-adevăr rezolvă ceva, dacă e doar un moft estetic, nu mă interesează.
Nici eu nu am înțeles care mai este rolul “Pro”-ului în numele produsului. Nu are nimic Pro.
Înțeleg trecerea la USB-C, este foarte bine să avem cât mai puține standarde, dar cred că nu se supăra nimeni dacă noul laptop avea 2 USB-A și 2 USB-C. Lipsește și un HDMI și legendarul MagSafe. Hai că nu zic de card reader, dar nu cred că 2 USB-uri, 2 USB-C și un HDMI este o cerere absurdă. Poate și un lightning, dacă tot suntem curajoși. Nu au însă loc de porturi din cauza formei. Înțeleg simplitatea, este ceva ce am apreciat întotdeauna la produsele Apple (soft sau hard), dar în cazul de față simplitatea complică lucrurile și asta nu mai pot aprecia.
Nu înțeleg cui folosește subțirimea unui laptop. Înțeleg că am trecut de era tancurilor groase de jumătate de palmă, dar nu înțeleg nici eu cui folosește faptul că este mai subțire decât un Air, odată cu asta pierzând din funcții (porturi, baterie, ventilație, MagSafe, cursa tastelor). Sacrificăm cinci(!) funcții vitale pentru o funcție absolut inutilă (nu cred că s-a plâns vreodată cineva că un Air este prea gros).
Touch Bar este o chestie drăguță, nu am ceva împotriva ei, dar nu cred că îmi va fi utilă într-o anumită situație. Dacă era bonus și nu înlocuia tastele funcționale și ESC, nu comentam, dar nu cred că este ceva revoluționar. Îmi este mult mai ușor să folosesc shortucut-uri în timp ce privesc ecranul decât să-mi duc mâna sus și să pipăi bara aia, operațiune pentru care trebuie să-mi iau ochii de la ecran. Nu cred că mă ajută la productivitate.
Nu cred că scăparea asta este un accident. Am crezut că noul Macbook de 12" a fost un accident. M-am înșelat, este deja o tendință. Și asta mă face dezamăgit de politica Apple în ceea ce privește computerele. Așteptam cu nerăbdare prezentarea asta, să văd ce model de Mac îmi cumpăr la anul, dar Apple a confirmat că accentul lor se pune pe modă, telefoane și ceasuri. Așa să fie, între timp eu caut alternative pentru a avea un laptop pentru care nu simt că plătesc funcții de care nu am nevoie (subțirime exagerată, Touch Bar, USB-C).
Și fie vorba între noi, parcă nici macOS nu mă mai încântă cum o făcea acum 10 ani, când pierdeam săptămâni să-mi configurez un hackintosh. Era fun. Nu mai e.
Na, că m-am descărcat.
M-am uitat la prezentările lui Steve Jobs, tot cu cât de subțire e laptopul începea și el.
Chestia e că mai puncta și despre performanțe, despre grafică sau viteze.
Ecranul ăla e o jucărie acolo. Dezavantajul major - trebuie să te obișnuiești cu absența tastelor F și totodată să înveți (?!) scurtăturile de acolo, dacă vrei să le folosești. Efectiv, fizic, este peste mână 
Abia aștept veștile cu oameni care și-au dat pe jos leptoapele că s-au împiedicat de cablul ăla subțire 
1 Like
A fost genial momentul în care a luat plicul și a scos Air-ul din plic, mai ales la cum arătau laptopurile în perioada aia.
Despre noul model de MBP 13", fără TouchBar:
The new 13-inch MacBook Pro houses a 54.5 Wh battery which is significantly smaller than the previous model, holding 25% less juice.
Deci mama mă-sii de treabă, jumulesc bateria numai ca să-l facă mai subțire.
Singura chestie mișto pe care am văzut-o la Touch Bar a fost posibilitatea de a modifica culorile în Photoshop în timp ce pictezi. În mod normal, fără Touch Bar, trebuie să te oprești din pictat și să alegi culoarea din color picker sau din paleta cu culori. Nu poți modifica dinamic culorile (sau nu știu eu cum se poate face asta? nu folosesc brush-ul prea mult). Totuși ar fi două chestii de menționat și aici:
-
De obicei în Photoshop eu lucrez cu culori definite precis, fie în valori RGB, fie extrase din canvas folosind eyedropper-ul. Asta exclude o alegere ochiometrică din Touch Bar. Probabil că e OK la pictură, unde nuanța exactă a culorii nu e atât de importantă.
-
Tipa de la Adobe a folosit un build beta de Photoshop pentru demo-ul de la keynote. Sunt aproape sigur că, în următoarea versiune a aplicației, această funcție de modificare dinamică a culorilor va fi implementată cumva și pentru computerele fără Touch Bar. De exemplu folosind două taste pentru a crește și descrește nuanța (hue) a culorii, plus un afișaj pe ecran similar cu cel de pe Touch Bar.
Dacă filosofia de bază este „cît mai ușor, cît mai subțire”, atunci să ai o singură mufă USB-C devine un detaliu esențial, deoarece orice nouă mufă înseamnă spațiu necesar unui nou controller. Cea mai ciudată chestie este că dacă cine cumpără azi un nMBP și un iPhone 6-7, nu are cablu de conexiune directă! Asta e tare de tot. Eu înțeleg că sînt echipe diferite de lucru, dar chiar să nu te gîndești că cel mai vîndut produs al tău, iPhone, nu se va putea conecta la nMBP este de-a dreptul inadmisibil.
Asta am remarcat și eu. Dar, pe de altă parte, odată cu „rotița“ de la MS Surface Studio, a ieșit la iveală și un produs Griffin, similar: PowerMate Bluetooth. Cred că ar fi mai comod cu așa ceva, și eu sînt de acord cu cei care spun că fîșia tactilă deasupra tastelor nu e tocmai un mod natural de lucru. E drept, nu am testat, nu am de unde să știu, plus că rotița aia nu se adaptează contextual.
Si mie mi s-a parut cel putin paradoxal sa nu poti conecta un iPhone 7 la nMBP doar cu ce gasesti in cutii. Iar cablul USB-C-Lightning este doar 29Euro.
Scria cineva pe Twitter si mare dreptate are: Apple’s fastest growing product category
De acord, cred că de pe urma acestor adaptoare au trăit multe companii! Totuși, e timpul să le cam reducem, nu?
Asta e tare: https://blog.pinboard.in/2016/10/benjamin_button_reviews_the_new_macbook_pro/, citez:
Gone is the gimmicky TouchBar, gone are the four USB-C ports that forced power users to carry a suitcase full of dongles. In their place we get a cornucopia of developer-friendly ports: two USB 3.0 and Thunderbolt 2 ports, a redesigned power connector, and a long-awaited HDMI port. Photographers will rejoice at the surprising and welcome addition of an SDXC card reader, a sign that Apple might be thinking seriously about photography.
Și am mai găsit ceva nostim. Se pare că nu toate cele patru porturi USB-C sunt egale:
MacBook Pro (13-inch, Late 2016, Four Thunderbolt 3 Ports) supports Thunderbolt 3 at full performance using the two left-hand ports. The two right-hand ports deliver Thunderbolt 3 functionality, but have reduced PCI Express bandwidth.
Always plug higher-performance devices into the left-hand ports on MacBook Pro (13-inch, Late 2016, Four Thunderbolt 3 Ports) for maximum data throughput.
De aici.
Eu i-ambănuit de mult că-s de stînga. 
1 Like