Layout tastatură Romanian Programmers


(Adrian Manea) #1

Eu mă învățasem cu un layout de tastatură românească Romanian-Standard. Mi-a mai zis cineva la un moment dat că asta e ciudat, că “de obicei” se folosește Romanian Programmers. N-am băgat în seamă pe moment.

Acum, însă, m-am tot chinuit cu diverse scurtături de tastatură în Terminal și constat că e incomod de setat, în special la unele Control characters (de exemplu, să-l conving că, ce era setat pe C-[, eu vreau să-l pun pe C-ă, care are alt cod hex ș.a.m.d.

Pe scurt: Care-i layout-ul cel mai utilizat pentru română? Care-i acel Romanian Programmers pe care-l găsesc la fel pe toate sistemele de operare? De ajuns că trebuie să reînvăț să scriu o dată… :slight_smile:

Un Romanian Programmers pe care l-am descărcat eu are ă pe alt+a, ș pe alt+s, â pe alt+q, î pe alt+i și ț pe alt+t. În rest, sînt cele de pe layout-ul standard. Adică ăsta. L-am nimerit bine?


(Cattus Thraex) #2

O variantă de R.P. este și în vechiul meu set Romanian, care are mult variante, inclusiv pt românii stabiliți peste hotare, care folosesc tastaturi AZERTY și QWERTZ. Le găsești aici.
„Filosofia” din spatele denumirii „tastatura limbii X programmers” este să ai, la nivelul zero și 1, caracterele de bază fără diacritice, tot ce înseamnă diacritic se realizează cu tasta Option/Alt.


(Adrian Manea) #3

Știu că există mai multe variante de tastatură românească. Întrebarea mea e care e varianta pentru programatori “standard”, “universală”, dacă se poate?

Ideea e, dacă mă mut pe alt sistem de operare, de exemplu, să nu stau să descarc dintr-o terță parte layout-ul sau să mă întreb dacă acest RP e la fel cu cel pe care îl aveam sau să fac eu unul custom etc.

Există așa ceva?

Cel pe care l-am descărcat eu pare logic, are o abordare intuitivă: ă se trage din a, deci trebuie să fie pe a, cu un modificator.


(Cattus Thraex) #4

Nu, nu există. Cel puțin, pentru română nu. Posibil ca în unele țări să existe un consens majoritar, dar nu ceva ordonat „academic”, să zic așa. Există, pt unele limbi, tastaturi „programmers” instalate odată cu sistemul, de ex. Polish Pro (Pro ca abreviere pt Programmers). Acest Pro mai apare și pt portugheza braziliană. Nu-s multe asemenea cazuri la Apple.
Faptul că nu le găsești „de-a gata” este firesc, oarecum, deoarece sistemul este pregătit pt uzul majorității. Nefiresc mi se pare faptul că există o oarecare/mare incoerență în gestionarea acestor keylayout-uri, inclusiv prin faptul că, pt unele secvențe, nici nu se poate lucra fără keylayout-uri externe. Aici cel mai prost stă iOS, cu care m-am familiarizat suficient de mult. Cred că Apple (și MS, desigur) ar trebui să includă o aplicație de tip UKELELE prin care să-ți poți personaliza tastatura.
Aceste tastaturi Pro[grammers] eliberează nivelul zero și 1, lucru necesar celor care programează și nu au nevoie de caractere cu diacritice, dar ar avea nevoie de ele când scriu. Dat fiind faptul că, pe smartfoane și pe tablete, mai ales în iOS, nu apar diacriticile, care se obțin incomod și lent apăsând mai mult o tastă și alegând diacriticul, s-a ajuns ca majoritatea să scrie și texte lungi fără diacritice, având impresia că așa e normal. De fapt, este obositor și, de multe ori, poate conduce la confuzii ori la situații bizar-jenante, de ex. stă în fața ta ~ sta in fata ta etc.
M-am luat recent la harță cu un flăcău pe F.B. care o trântea de pământ pe o secretară, căreia îi dădea nota 4 la română, argumentând cu un text lung și obositor, fără diacritice. Am sărit și i-am spus că, dacă vrea să facă pe profu, măcar să aibă el 10 la română. Adică nu dă lecții unul cu 5 altuia cu 4, mi se pare de bun simț, nu?
P.S. Partea bună la macOS (nu și la iOS, deocamdată) este că asemenea tastaturi personalizate se pot face (relativ) ușor (depinde de ce vrei să faci) și se pot instala la fel de ușor. UKELELE face lucru bun.
P.S. 2. Eu mi-am început activitatea de a crea keylayout-uri aici, de fapt. Pare complicat, de fapt nu este, iar pt tine ca matematician este chiar o metodă clară și simplă, deoarece poți păstra input-ul inițial.


(Adrian Manea) #5

Mersi de răspuns. Știu de Ukelele, am folosit-o (pentru un lucru minor, dar important — să-mi fac o tastă cu ghilimelele românești, “99…66” :slight_smile: ).

Mă obișnuisem foarte bine cu Romanian-Standard, dar fiindcă programele de terminal dau atenție deosebită tastei Alt/Option/Meta, decît să stau să configurez terminalul sau programul, mai bine schimb tastatura. Avantajul fiind și că, dacă nu vreau diacritice, am layout-ul pe care îl au majoritatea, acela ABC, internațional. Iar pe acest “Ro-Pro” îs intuitive diacriticele, cum ziceam, pe tasta cu litera de bază. Rămîne doar să mă învăț, să prind viteză.

Bine, acuma o să am problema ailaltă: dacă vreau, să zicem, “ă” în terminal, apăs Alt+a și tre’ să configurez terminalul ca unul dintre Alt-uri să nu trimită semnalul de Meta, ci de Alt. Dar apare mai rar problema asta, cred.

Mersi și pentru al doilea link, o să studiez chestiunea.


@rlodina, @Claudiu sau alții: dacă ați avut probleme similare, ce ați făcut? Ce layout folosiți și cum vă împăcați cu diacriticele în terminal (iTerm, Terminal.app, Emacs, vim), de exemplu? Experiențe și Windows sau Linux sînt binevenite.


(Cattus Thraex) #6

Atenție: normele „academice” pt română specifică faptul că citatul este „…” (așa-zisul 99 jos-99 sus). Este drept că, tipografic tradițional, este și 99 jos-66 sus, adică „…“. Este o concesie veche. Pt citat dublu ori citat în citat, Academia zice „…«…»…”, adică ghilimelele ca variantă.
Nu există normată varianta indicată de tine, deși folosită mai mereu în titrările de filme. Este pt engleză. Presupun că motivul este simplu: inițial, în Windows se accesa greu „…” ori, concesiv, „…“ (tipografic).
P.S. În tastaturile RO incluse de Apple, citatul pt română se accesează complet aiurea: , cu option-shift-W, iar ” cu option-O! Total anti-mnemotehnic.


(Adrian Manea) #7

Mersi pentru clarificare. Eu m-am bazat pe ce găseam în cărțile de la edituri respectabile, care consideram că au fost tipografiate (? — eng. typeset) “corect”. Plus recomandările pe care le-am mai primit de la profesori pentru LaTeX, citatul românesc (99-66) scriindu-se ,,`` (virgulă-virgulă-backtick-backtick), dacă-mi amintesc corect. Dar apoi am descoperit un pachet standard, csquotes, care formatează automat citatele cuprinse în \enquote{...}, după ce alegi în preambul limba (citatul românesc, ca atare, nu există, desigur, dar se pare că e același cu cel nemțesc (style = german) p-ăsta-l au).

Pentru citat în citat știam de varianta «…» (citatul franțuzesc standard, dacă nu mă înșel).

În fine, am luat-o offtopic, dar folositor, măcar pentru mine. :slight_smile:


(Cattus Thraex) #8

Normele, repet, sunt 99-99, concesiv 99-66, asta ultima este o concesie veche de un secol. Era – se pare – mai comod pt tipografi să facă așa, deoarece inversau pe 99 cu susul în jos și ieșea 66. Ce ți-a spus profu este greșit. Toate astea se datorează și faptului că Academia, ani de zile, a lăsat ambigue detaliile astea. De ex., ș și ț erau definite ca s și t cu un semn specific dedesubt! Specific, dar care semn? Abia noile norme clarifică, și alea pe scurt, într-o notă de pagină, că este o virgulă sub caracterul de bază (s, t comma below), spre deosebire de s și t cu sedilă. De altfel, t cu sedilă nu pare a fi normă pentru nicio limbă, s cu sedilă este norma pt turcă. Mustafa Kemal, poreclit Atatürk „tatăl turcilor”, era format în mediu francez, ca atare franceza a fost model pt trecerea la grafia limbii turce cu car. latine. Ca atare, folosește ş și ç (cu sedilă) și ǧ ca inovație inspirată de limbile slave occidentale, presupun.


(Cattus Thraex) #9

De fapt, aia pusă de mine la set nu-ți place? Ar trebui să mai bibilesc la ea? Întreb serios, atunci când am pus-o pe site am avut feedback pozitiv, am mai făcut unele mici bibileli la prima variantă. și cam aia a fost.


(Adrian Manea) #10

E chiar foarte faină, ceva mai cuprinzătoare decît cea pe care am pus-o eu în postarea inițială. Văd că are ambele feluri de ș și ț, ar putea fi utilă. Și mult mai multe simboluri cu Shift+Alt, mișto! N-am alte sugestii, poate doar să pui undeva și ghilimelele 66. Propun pe Alt+`, că oricum n-ai nimic (nou) acolo și are și un pic de sens în logica generală: Alt accesează ceva specific românesc, iar backtick arată ca o ghilimea. :slight_smile:

Eu făcusem un layout în care singura modificare a Romanian Standard era 99 pe backtick și 66 pe Shift+backtick. Se poate descărca de aici. P-ăsta l-am tot folosit pînă a început să mă deranjeze mai tare problema cu care am deschis subiectul.


(Cattus Thraex) #11

Da, ș,ț ~ ş, ţ deoarece, la ora aia, existau probleme cu transferul fișierelor pe Windows, dacă era s, t comma below, cum e corect, apărea pătrățele. Acuma, de la Vista încoace, problema nu mai există.
Da, aș putea gândi să adaug 66 sus la citat. Ar fi mai multe keylayout-uri pe care ar trebui să le aduc la zi, dar – sincer – mi-e lene.
Da, sigur, fiecare are nevoile lui. UKELELE este perfect pt asta. Site-ul lui Alex Eulenberg este excelent pt a crea tastaturi complexe, cum e cea pt lingvistică și texte dialectale, unde ai de definit multe situații non-standard. Cea mai complexă tastatură a mea a fost făcută așa, apoi am mai bibilit-o în UKELELE, care permite o vizualizare rapidă a problemelor.


(Radu Lodina) #12

Eu folosesc “Romanian standard” exclusiv pt. emailuri/forumuri și mici documentații (markdown cu Sublime Text).

Am mapările:

  • Control+` - change input source (tastele sunt una langă alta și cum am doar RO și US este change).
  • Caps Lock = Escape

Nu folosesc deloc limba română în programare și nici în shell ( oh-my-zsh cu iTem2) .
Binențeles că mă mai trezesc cu bip în vim că în loc de : eu sunt pe RO și este Ș - te mai ajută și setarea “Automatically switch … input source”.


(Adrian Manea) #13

Mersi pentru răspuns. Eu mai scriu LaTeX și Markdown în Emacs și aș vrea să am un layout pe care să-l păstrez mereu, nu mai stau să schimb. Nici editorul. :slight_smile: